Tâncăbeşti 2014 Comemorări legionare

  

       Sâmbătă 22 Noiembrie, în timp ce o parte din camarazii Cuibului “Grănicerul ‘37” şi ai asociaţiei Frăţia de Cruce se aflau la Tâncăbeşti pentru a participa -la invitaţia unor vechi prieteni-, alături de organizatoarea evenimentului, -fundaţia George Manu-,  la slujba de parastas ţinută aici în memoria Căpitanului, în acest timp deci, am primit -acasă fiind- un telefon de la domnul N. Fl. de la Inspectoratul Judeţean de Jandarmerie Ilfov.

Respectivul domn, foarte amabil, mi-a spus ca are informaţii că eu (şi camarazii FDC) organizăm parastasul-comemorare de la Tâncăbeşti după moartea lui Nicador Zelea-Codreanu, lucru ce nu poate decât să ne onoreze că am ajuns aşa de importanţi în evidenţele Poliţiei, Jandarmeriei şi a altor structuri ale statului. Şi tot foarte amabil şi-a oferit serviciile în numele instituţiei din care face parte, pentru a asigura ordinea şi a fluidiza traficul în zonă în timpul evnimentului, dânşii colaborând cu Poliţia rutieră.

 Pentru aceasta eu ar fi trebuit să răspund la următoarele întrebări: ziua şi ora exactă la care se va ţine parastasul-comemorare, împreună cu cine îl facem, dacă vom face şi marş de la Saftica, dacă există diferende cu vreo organizaţie participantă, etc.

L-am amânat cu răspunsurile pe dl. N. Fl. până azi, luni, ptr a hotărî împreună cu ceilalţi camarazi ce avem de făcut în legătură cu parastasul de săptămâna aceasta.

Între timp iată hotărârea preliminară a asociaţiei Frăţia de Cruce, în urma celor întâmplate la parastasul de ieri, 22 noiembri 2014:

   -În mod bizar, jandarmii aduşi cu duba au fost postaţi în boscheţii din spatele troiţei. Desigur pentru a veghea ca bătrâneii participanţi să nu-şi spargă capul cu sticlele de vin sau să arunce cu colivă unul într-altul, acest lucru a fost “foarte necesar”.

Pentru acest lucru plin de exces de zel, tot ce hotărâm este luat din textul de lege privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice 

“CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Libertatea cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură (n.n. religioase), de a organiza mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni şi orice alte întruniri şi de a participa la acestea este garantată prin lege. Asemenea activităţi se pot realiza numai paşnic şi fără nici un fel de arme. 

Adunările publice – mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, competiţii sportive, procesiuni şi altele asemenea –, ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de prezenta lege. (........)

Art. 3. – Nu trebuie declarate în prealabil (n.n. aşa cum am declarat eu din simpatie ptr. domnul ofiţer jandarm), adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative,”(…)

A se vedea banner-ul de mai sus din fotografia anului 2010 (de ani de zile se întâmplă exact acelaşi lucru) unde se anunţă clar o comemorare şi unde se vede că participanţii gustau din pomana ce fusese pregătită în cadrul parastasului. Cu alte cuvinte, conform legii 60/1991 republicată, parastasul nu trebuie declarat nici unei autorităţi şi nici adunările comemorative religioase, cu excepţia ca,

“În cazul în care organizatorii adunărilor publice nesupuse declarării prealabile  (n.n. cum e cazul nostru!)deţin indicii sau date că desfăşurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori că ar putea să ducă la manifestări violente,(n.n. aceştia) au obligaţia să solicite din timp primarilor, unităţilor de jandarmi competente teritorial şi poliţiei locale sprijin de specialitate.”

şi doar atunci

“Art. 4. – (…….) unităţile de jandarmi competente teritorial şi poliţia locală sunt obligate să asigure condiţiile necesare în vederea desfăşurării normale a adunărilor publice, iar organizatorii au obligaţia să întreprindă acţiunile ce se impun pentru ca acestea să se desfăşoare în conformitate cu prevederile art. 2.”

Noi nu deţinem asemenea indicii de violenţă, nu ştim să fi chemat cineva jandarmii în ziua de sâmbătă 22 noiembrie (iar dacă i-a chemat cineva să spună), nu s-au întămplat niciodată evenimente violente la o slujbă creştinească ţinută în acest loc şi pe cale de cosecinţă participarea jandarmilor la eveniment este fără obiectul muncii.

Restul articolelor de lege sunt inutil de citat, deoarece această manifestaţie a Frăţiei de Cruce din trecut şi din viitor (despre care vorbesc exclusiv) nu se încadrează la adunări publice supuse declarării prealabile, la care se face referire în restul articolelor de lege.

Şi acum să ajung la esenţa problemei. Dacă prezenţa poliţiei rutiere poate fi privită ca necesară, prezenţa Jandarmeriei este cauzată de faptul că o individă iresponsabilă, “mai mult plină de venin decât de feminitate” -cum o caracteriza un fost camarad de-al ei- şi “nep…” -(cum o caracteriza fostul ei şef)-, la o comemorare ce a desfăşurat-o acum 2 ani aici la Tâncăbeşti, a chemat Jandarmeria nejustificat de nimeni şi de nimic, pe motive de ….demenţă senilă sau început de boală Alzheimer moştenită, jandarmii fiind deplasaţi în acest loc absolut degeaba.

Şi astfel, această doamnă care a făcut foarte mult rău pe terenul moralităţii şi al normalităţii (că de cel legionar nici nu poate fi vorba), a deschis o cutie a Pandorei deosebit de periculoasă, dintr-un orgoliu stupid care a înmormântat-o ca persoană de mult.

Din păcate, după cum se vede, aceste deviaţii aberante de comportamnt ale individei care “a alertat” instituţia Jandarmeriei, se resfrâng în momentul de faţă asupra unor creştini nevinovaţi, făcându-se valuri inutil şi în detrimentul tuturor legionarilor.

În concluzie, săptămâna asta vom anunţa pentru membrii şi simpatizanţii noştri, ora comemorării, data fiind sâmbătă 29 Noiembrie.

Trăiască Legiunea şi Căpitanul!

 Ionuţ Moraru

      Frăţia de Cruce 

Votează ca un legionar !

           Dragi Camarazi şi simpatizanţi,

Ţinând cont de legile Mişcării Legionare, de legile naturale ale popoarelor şi de rezultatele previzibile ale turului întâi al alegerilor prezidenţiale,  Asociaţia Frăţia de Cruce hotărăşte:

Nici un membru al Frăţiei de Cruce sau al cuibului “Grănicerul ‘37”, conform statutului juridic şi moral ce îl are, nu poate vota cu:

-un comunist de tip vechi ataşat internaţionalei socialiste;

-un individ care a condus o coaliţie în cadrul căreia s-a iniţiat legea antilegionară;

-un trădător de ţară care a băgat în Guvernul României un Institut parazitar evreiesc ce luptă turbat contra poporului român, calomniindu-l şi acuzându-l  de lucruri imaginare;

-un urmaş al rabinului Naumovici;

- un criminal direct sau moral al procurorului Panait;

-o slugă a intreselor iudaice în România;

 -un individ care favorizează nepotismele şi reţelele de familie, având soţia, socrul, verişoara, soţul verişoarei, naşii, sora, mama, cumnatul implicaţi în politică, servicii secrete sau afaceri dubioase cu statul;

-un hoţ mincinos plagiator;

-un mason sclav al iudeo-masoneriei externe.

Am numit aici pe Victor Viorel Ponta.

De asemenea nici un membru al Frăţiei de Cruce sau al cuibului “Grănicerul ‘37”, conform statutului juridic şi moral ce îl are, nu poate vota cu:

-un comunist-globalist de tip nou, ataşat internaţionalei populare, “democratizat”;

-un alogen;

-un protestant;

-un minoritar care dă mâna cu alţi alogeni trădători de ţară, în speţă cu Laszlo Tokes şi Szilaghyi Zsolt, alogeni care luptă făţiş pentru dezmembrarea teritorială a României, pentru “transilvanizarea” României, pentru federalizarea României şi alipirea Ardealului la Ungaria;

-un individ care are în staff-ul său de campanie toate personajele sinistre băsiste-PDL-iste, fost PSD-iste (Blaga, M.R.U., Flutur, Predoiu, Falcă, Duţă, Anastase, Macovei, etc, etc, recte evrei, spioni ai Mossad-ului, masoni, unguri, curve hoaţe, procuroare comuniste certate cu legea înainte de 1989, etc, etc);

-un prim ministru propus de PSD în 2009 în cadrul unui guvern socialist;

-“republica “Banat”;

-un mason sclav al iudeo-masoneriei externe.

Am numit aici pe Klaus Werner Iohannis.

Nu există nici un punct de convergenţă între idealurile Mişcării Legionare şi cei doi candidaţi. Pe oricare aţi alege dintre ei, va câştiga doar masoneria iar voi veţi fi carnea lor de tun care peste câteva zile va ieşi în stradă să îl dea jos pe cel ales.

Aşadar FDC hotărăşte: singurul pe care îl vom vota va fi Corneliu Zelea-Codreanu. Imprimaţi poza Căpitanului de mai jos pe hârtie şi lipiţi-o pe buletinul de vot. Apoi aplicaţi ştampila “votat” pe ea.

Precizare: camarazii care vor vota cu unul dintre cei doi masoni jidoviţi vor fi excluşi din organizaţia noastră.

                  Ionuţ Moraru

-preşedinte asociaţia Frăţia de Cruce-

                                            Camarazi si simpatizanti ai Fratiei de Cruce,

   Miscarea Legionara nu se amesteca in lupta dintre partide. Numai ca la noi nu mai exista partide, ci doar doua gasti de interlopi subordonate masoneriei, care se lupta venal intre ele pentru bani, influenta si putere, pe munca si sanatatea poporului roman, pe care nu dau doi bani.
Unul dintre motivele pentru care acestia urasc poporul roman, este ca majoritatea dintre acesti talhari sunt alogeni, evrei, tigani, unguri, germani cu nume de imprumut neaos romanesti, sau securisti romani, cozi de topor iudaizate, docili executanti ai ordinelor fratilor masoni din exterior.
 Miscarea Legionara fiind o miscare anticomunista a fost prin ricoseu si o miscare antimasonica. Lupta a fost pe viata si pe moarte. Masoneria de la Paris prin slugile lor din Romania, vazand pericolul mortal care il reprezenta Miscarea Legionara pentru interesele iudeo-masonice in tara noastra, a hotarat asasinarea Capitanului si a celor mai bune elemente ale Miscarii. Lucrurile sunt deja arhicunoscute.
 Daca aveti de gand sa votati cu aceste gasti de crima organizata ce si-au pus etichete de stanga, centru sau dreapta, gasti pe care romanii imbecilizati, de 25 de ani ii tot rotesc la putere, prin noile lor sucursale si aliante infiintate in prag de alegeri pentru a prelua nemultumirea voastra, mai bine stati acasa.
  Dintre toate relele care ni se ofera pe buletinul de vot, tinand cont de o multitudine de factori ce vor fi detaliati, dintre care cel mai mare argument este faptul ca Miscarea Legionara nu a votat niciodata cu oameni apartinand masoneriei, ci dimpotriva a luptat cu toata fiinta sa contra acestui pericol mortal pentru poporul roman, hotaram:

Toti camarazii, membrii si simpatizantii nostri se vor prezenta la vot si vor pune stampila pe un singur candidat, ultima pozitie a buletinului de vot: Corneliu Vadim Tudor !


                 Ionut Moraru
-presedinte Asociatia Fratia de Cruce-

Șantier Legionar 2014

      Pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai din judeţul Dolj, cu ajutorul lui Dumnezeu şi mulţumită unui grup inimos de tineri camarazi din Bucureşti, Buftea şi Craiova, în perioada 17-23 iulie s-a desfăşurat activitatea şantierului legionar de la Ciutura.
Au participat cu trup şi suflet camarazi din Cuibul “Grănicerul’37”, Frăţia de Cruce şi din Cuibul “Sfântul Gheorghe Biruitorul” ce aparţine organizaţiei conduse de dl. Şerban Suru.
Puţin după ivirea zorilor, noi camarazii din Bucureşti şi Buftea ne aflam în Gara de Nord de unde luam trenul spre Craiova. Odată ajunşi am avut surpriza de a fi întâmpinaţi de ”un legionar periculos“ pus “să stea planton” permanent şi să salute “duşmănos” orice călător va ajunge în această gară. Ochii lui expresivi ne rugau să facem împreună o poză, lucru pe care l-am acceptat pe loc. Atenţie securişti, dacă îl arestaţi nu îl schingiuiţi să vorbescă pentru că e surdo-mut “din naştere” şi nu îl bateţi pentru că se sparge, dar nu în figuri ci în bucăţi. Mama lui,Olguţa Vasilescu l-a născut casant.

Din gara Craiova camaradul Marian Ghejan ne-a preluat cu o masină de 7 locuri în care ne-am înghesuit cum am putut, şi ne-a trasnsportat câteva zeci de kilometri, la locul unde avea să se desfăşoare şantierul.

Aici fiecare a avut o oră la dispoziţie să-şi aranjeze cortul, locul de campare sau bârlogul unde va dormi, să-şi organizeze bagajul în mod corespunzător. Camaradul Sanda, un vechi om al muntelui, ne-a învăţat câteva “tehnici de supravieţuire” în cazul muşcătuii de animal, -zona fiind împânzită de şerpi, şobolani şi lilieci-, sau în caz de vreme nefavorabilă. Locul fiind sălbatic şi plin de vegetaţie luxuriantă, s-a trecut rapid la defrişarea parcelei unde va fi amplasat cortul, duşul de campanie, bucătăria.

După ce ne-am spălat cu apă rece de la “ceşmeaua” din deal “titorită“ în 1909, ne-am schimbat de haine iat apoi s-a trecut la pregătirea prânzului. Meniul: mămăligă cu ceapă. Am cărat lemne uscate necesare atât pentru pregătirea mesei cât şi pentru focul de tabără ce urma să-l facem seara.

După masă am stabilit programul pentru următoarele ore şi zile.

Am montat duşul de campanie într-un copac. Soarele fiind extrem de arzător s-a hotărât un repaus până la ora 17,30, urmând a relua munca de defrişare până la asfinţitul soarelui.

Seara camaradul Sanda a pregătit o omletă senzaţională în untură şi am discutat la foc de tabără probleme legate de şantierul legionar, de sat, de religie sau de orice lucru de pe terenul legionar despre care aveam de exprimat un punct de vedere. Ne-am culcat rupţi de oboseală.

Dimineaţa deşteptarea era între 6,30-7,00, urmând ca la ora 7 toată lumea să facă înviorarea. Apa de la “ceşmea” era gheaţă, aşa că trezirea era instantanee. Camaradul Sanda se trezea la ora 5,30 răstimp în care pregătea masa de dimineaţă ce consta în pâine şi diverse tipuri de conserve.

Urma spălarea vaselor sus în deal, de către camaradul de serviciu şi curăţarea veselei ptr prânz. Apoi muncă: cositul, tăiatul vegetaţiei cu foarfeci speciale, adunatul cu furca, arsul resturilor, curăţarea bisericii de jur împrejur, strânsul gunoaielor în saci de pubela şi mistuirea lor, curăţarea cimitirului eroilor peste care crescuseră bălăriile cu un metru deasupra crucilor, irigarea ogorului bisericii, etc. Toate coasele au fost rupte în vegetaţia deosebit de lemnoasă şi au trebuit cumpărate altele.

Camaradul Ghejan a adus un steag tricolor pe care l-a agăţat de clopotniţă pentru a putea fi văzut din satul aflat la 2 kilometri, dincolo de lac.

După ore de muncă, masa a fost pregătită de maestrul bucătar, camaradul Sanda Alexandru: iahnie de fasole cu pâine şi ceapă.

A urmat perioada de repaus, de la ora 14 la ora 17,30. În acest timp s-au scris scrisori şi vederi către camarazii şi simpatizanţii rămaşi acasă, care nu au putut ajunge la acest şantier.

Am reluat munca de defrişare şi curăţare a ţintirimului şi a perimetrului bisericii. Biserica este monument istoric, fiind construită la 1681, o adevărată bijuterie. Noaptea ne-a prins pe unii muncind, iar pe alţii pregătind cina: mâncare de cartofi.

După cină s-a ţinut şedinţa de cuib, nemairămânând loc pentru altceva după aceea decât pentru somn: în cort sau pe ciment.

Cei care dormeau pe ciment şi se trezeau înţepeniţi, bravau că fac antrenament pentru zarca Aiudului. Cei care dormeau în cort explicau serios că dacă le intră noaptea şarpele în cort şi te găseşte cu gura deschisă, acesta îţi intră în gură şi nu mai poate fi scos decât dacă pui un castron cu lapte cald în faţa gurii.

               Zilele şantierului au urmat acelaşi program: sculare la ora 6,30, apelul de dimineaţă,

  mic dejun, muncă, prânz, repaus, muncă, apelul de seară, cină, şedinţă de cuib, foc de tabără şi discuţii libere, somn.

Am desţelenit poarta bisericii, am curăţat-o şi am vopsit-o. Acest lucru a fost făcut în totalitate de către camaradul Marian Ghejan.

Am revopsit şi resăpat literele de pe placa ce menţiona ctitorii cişmelei.

Am curăţat magazia de gunoaie şi lucruri inutile, am defrişat cât s-a putut de mult, am strâns gunoaiele pe o rază de 500 de metri, am tras curent pentru afară, am reparat prizele şi comutatoarele casei parohiale, am cărat cu furca sute de kilograme de verdeaţă cosită, etc,etc.

               

  Duminică am participat la liturghie, o liturghie unică şi specială.

    După liturghie am fost invitaţi la masă de doamna preoteasă şi părinte.

  Iar după masă,fiind Sfântul Ilie, am plecat spre nea Ilie Tudor să-i cântăm de ziua sa “Sfântă tinereţe legionară”, să închinăm un pahar de şampanie şi să le povestească celor tineri câte în lună şi în stele.

Zilele au trecut neverosimil de repede. Când a venit vremea încheierii şantierului, regretată de toată lumea, odată ajunşi în gara Craiova, ne-am luat la revedere de la “prietenul nostru” din gară şi am plecat spre Bucureşti cu regret dar şi cu simţământul datoriei îndeplinite.

                             

                       Trăiască Legiunea şi Căpitanul!